Conform celor mai recente statistici Eurostat citate în analiza AEI, România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a prețurilor alimentare din Uniunea Europeană: +6,7% comparativ cu media UE de +2,8%. Autorii avertizează că această performanță negativă nu este conjuncturală, ci rezultatul unor vulnerabilități structurale și al unor decizii politice.
Din datele prezentate reiese că inflația totală în România a fost de 8,6% în 2025, iar Banca Națională a României estimează o scădere a ratei generale la circa 3,7% la final de 2026 — o reducere care însă ar masca diferențe majore între componente, alimentul fiind cel mai expus. Principala sursă de risc pentru 2026 menționată este intenția de a introduce un preț administrativ la gaze: AEI estimează că, dacă prețul gazelor pentru industrie crește cu până la 15% față de 2025, aceasta ar putea genera un impact mediu suplimentar de aproximativ +5% asupra prețurilor alimentelor.
Într-un scenariu bazat pe aceste premise, inflația alimentară în România pentru 2026 ar putea urca la circa 7,5–9,0%, ceea ce ar ridica raportul față de media UE de la 2,39x în 2025 la aproximativ 3,1–3,3x în 2026. Analiza subliniază trei canale prin care energia se transmite în costul alimentar: procesarea industrială, transportul și depozitarea, și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzire serelor, uscarea cerealelor).
În paralel BCE anticipează pentru zona euro o temperare a inflației totale la 1,6–2,0% și a inflației alimentare la 2,4–2,7%, deci România pleacă dintr-o poziție mult mai fragilă. Dumitru Chisăliță avertizează că, fără măsuri coerente care să evite externalizarea costurilor către industrie, scumpirile alimentare se pot agrava în 2026, afectând competitivitatea și echitatea socială.
