Surse
Pe 28 februarie 2026, o operaţiune militară coordonată între Israel şi Statele Unite a vizat Iranul, iar pe 1 martie 2026 Televiziunea de stat iranian a confirmat moartea ghidului suprem Ali Khamenei, anunţată anterior de Donald Trump. Atacurile, menite „să elimine ameninţările”, au lovit centrul Teheranului şi locaţii ale conducerii, ucigând peste 200 de persoane conform Semilunii Roşii şi mai mulţi oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul apărării şi şeful Corpului Gărzilor Revoluţiei.
Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului şi asupra bazelor unde staţionează forţe americane. Conducerea iraniană a instituit 40 de zile de doliu şi a promis „pedeapsă severă”. Incidentul a reaprins riscul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul zilnic mondial; înainte de criză Brent era ~72–73 $/baril.
Analiştii estimează un „premiu geopolitic” de +10–20 $/baril sau scenarii de 90–100+ $/baril în caz de perturbare reală; impactul asupra României: taxarea carburanţilor 50–55% din preţ şi efecte posibile de +0,7–2,5 lei/litru în funcţie de creşterea ţiţeiului. Criza generează incertitudine geostrategică, şocuri energetice şi riscul unei extinderi regionale cu efecte macroeconomice globale.
Statele Unite au mobilizat o flotă aeronavală şi portavioane; negocieri diplomatice, eliberarea rezervelor şi sancţiuni vizate sunt prezentate ca opţiuni imediate pentru stabilitate globală.
